Miercurea fără cuvinte

.

Marginalizarea în şcoli

       Aloha, lumeee, astăzi revin în atenţia voastră cu un nou articol şi, da, este tot legat de şcoală şi probabil şi următorul va fi tot despre şcoală :)), pentru că vreau să lămuresc odată pentru totdeauna anumite aspecte.

   "Marginalizare", un cuvânt mult prea simplu de pronunţat pentru cât de mult influenţează anumite persoane şi cât de mult rău face.

   Eu cu siguranţă,  probabil şi voi aţi avut momente în care v-aţi simţit într-un fel sau altul excluşi sau...pur şi simplu pe  dinafară în legătură cu un lucru anume.

   Acest lucru este total NORMAL şi OK, pentru că, după cum am spus şi în blogurile anterioare, nu toată lumea se regăseşte în acest "trend" în continuă schimbare. Noi trebuie să fim pur şi simplu noi, să ascultăm ceea ce vrem, să avem propriile noastre convingeri şi să nu încercăm niciodată să ne transformăm în ceva ce nu vrem doar pentru a fi recunoscuţi.

   Problema reală în această marginalizare apare  atunci când încep jignirile...am observat, nu de puţine ori, cum anumite persoane sunt lăsate  stinghere şi, pur şi simplu, batjocorite în ultimul hal datorită unor probleme de sănătate care afectează aspectul şi nu numai. De ce? Ei bine poate pentru că de multe ori "esteticul" este primul lucru care contează cu adevărat şi mai puţin caracterul. Niciodată nu am să înţeleg de ce anume...până la urmă standardele frumuseţii fizice sunt relative, create pur şi simplu din nebunia oamenilor, pentru suferinţa oamenilor.

    Alte persoane marginalizate sunt cele de etnie diferită,  cu un alt statul financiar sau...pur şi simplu oameni cu convingeri diferite. De ce? Parcă toţi voiam democraţie, libertate de exprimare, să fim liberi, fără prejudecăţi şi nimic altceva...oare când vom realiza cu toţii că rănindu-i pe alţii, ne rănim pe noi înşine.

    Ţine minte mereu faptul că "You're beautiful just the way you are, it doesn't matter if you're poor, rich, black or white. God makes no mistakes."

    Cel mai bun sfat pe care ţi-l pot da este să te înconjori  şi să cauţi mereu numai pe aceia  pentru care, înainte de toate, contează caracterul.

    Uită toate răutăţile, dacă o zi a mers prost, ţine minte: anul mai are încă 364 de zile în care poţi să fii fericit şi să înveţi ce înseamnă cu adevărat viaţa,  pentru că viaţa este mult mai profundă decât nişte plăceri trecătoare ;). Dacă  un anumit colectiv îţi face rău, schimbă-l! Nu ai de ce să te ataşezi de nişte persoane care nu dau doi bani pe tine....

Cam atât şi pentru acest articol, sper că a fost pe placul vostru :). Remember that: "IT'S JUST A BAD DAY, NOT A BAD LIFE!" See you soon!

~"Are you happy with who you are?"~

 

Violenţa fizică în şcoli

   Alohaaa, guys. Astăzi vreau să revin în atenţia voastră cu un subiect...destul de delicat şi dezbătut, dar, din păcate doar atât. Niciodată nu se iau măsuri aşa cum ar trebui şi asta, pentru mine, este o problemă destul de serioasă.

    După cum probabil aţi văzut şi în titlu, astăzi aş dori să dezbatem subiectul violenţei fizice în şcoli.

    Peste tot apar conflicte, peste tot din conflicte se naşte violenţă. Dar oare când o să se oprească asta? Oare este vina elevilor? Răspunsul este categoric nu! Pentru a se evita astfel de conflicte, atât cadrele didactice, cât şi părinţii ar trebui să ia măsuri.

    Din nefericire trăim într-o astfel de societate în care violenţa este la tot pasul. Totul începe din familie, unde foarte mulţi părinţi consideră că" bătaia este ruptă din rai", fără să îşi dea seama de faptul că, deşi copilaşul lor se comportă  acasă ca un mic roboţel, în societate acesta se comportă exact cum s-au comportat cei care i-au dat naştere cu el, violent, nu va încerca niciodată să înţeleagă pe cineva...pentru că nici el nu a fost înţeles la rândul lui.

    Deşi un părinte mereu dă tot ce are mai bun ca să crească persoana cea mai importantă pentru el, de multe ori uită să fie calm şi răbdător, uită unul dintre lucrurile cele mai importante: şi el a fost copil cândva şi a greşit la rândul lui.

     Dar în foarte multe familii, copilul învaţă să aibă argumente pentru fiecare afirmaţie, învaţă să se accepte pe el însuşi, cât şi pe cei din jurul lui, se simte unic.

    Un rol la fel de important îl joacă şi cadrele didactice şi psiholigul şcolii care ar trebui să îşi exprime un real interes, în egală măsură. Ora de dirigenţie ar trebui să fie oră de dirigenţie, atenţia să fie focusată, atât spre crearea unei atmosfere plăcute, cât şi asupra socializării între elevi. Pentru că şcoala nu este doar un loc unde învăţăm, este unul în care ne petrecem o bună parte a copilăriei şi adolescenţei şi, deopotrivă,  un loc în care ar trebui să ne dezvoltăm din toate punctele de vedere.

    În concluzie, spune stop violenţei! În orice conflict, argumentele au prioritate! Inteligenţa fără caracter nu reprezintă nimic!

     Well, cam atât pentru azi, sper că am reuşit să transmit un mesaj prin acest articol şi, ei bine, sper că v-a fost pe plac:)! See you soon!

"Are you happy with who you are?"

De ce ar trebui să fii fericit

Aloha, old new friends :)! Astăzi aş vrea să vorbim despre un subiect  important pentru noi toţi, aş putea spune. Pentru că fiecare persoană are momente în care pur şi simplu vede doar partea sumbră şi urâtă a vieţii şi uită să aprecieze binele din viaţa lui, care este de un milion de ori mai mare decât răul.

     Am de gând să vă enumăr aici trei dintre motivele pentru care trebuie să fiţi fericiţi indiferent de ce s-a întâmplat sau se va întâmpla în viaţa voastră:

1)Aveţi sau aţi avut alături voi familia- singurele persoane  care ne iubesc necondiţionat şi ne  dau totul, fără să ceară nimic în schimb. De multe ori uităm de cât de importante sunt aceste fiinţe pentru noi şi, ei bine...ne rănim singuri doar rănindu-i pe ei! Nu le cereţi niciodată mai mult decât pot să vă ofere şi nu le reproşaţi nimic legat de asta...pentru că ei şi-ar da şi viaţa pentru ca voi să fiţi bine.

     Dacă am renega tot ce a făcut pentru noi un părinte, ne-am pierde pur şi simplu în adâncurile întunericului, am pune pe primul loc materialul şi am deveni nişte monştri fără scrupule.

2) Am fost născuţi sănătoşi.
    Sănătatea este probabil unul dintre cele mai mari daruri pe care le-am primit. Nu vă bateţi joc de ea! Cu siguranţă o plăcere de câteva minute sau o obsesie nu sunt mai importante decât o întreagă viaţă în care aţi putea să vă bucuraţi de adevăratul sens al cuvântului "frumos" şi, în acelaşi timp, o viaţă cât mai lungă!

3)Am avut şansa de a ne îmbarca în trenul ce are ca destinaţie succesul.

    Avem o minte extraordinară, care poate face, la rândul ei, lucruri extraordinare! De ce să stăm pur şi simplu? De ce să lăsăm viaţa să treacă pe lângă noi? De ce să nu fim cineva?

    Tot mai multe persoane abandonează şcoala şi spun că se învaţă mult prea multe lucruri care nu ne ajută cu nimic în viaţă. După părerea mea această afirmaţie este una total greşită şi nefondată!  Cu siguranţă,  sistemul românesc de învăţământ are multe neregularităţi, dar, până una alta este gratuit, fiecare copil, cu orice tip de venit, având şansa de a deveni cineva! Facultăţile române pot avea şi locuri bugetare, lucru mult prea puţin valorificat, o şansă mult prea puţin preţuită, din păcate...

    În  concluzie, înainte să ne plângem, de acum înainte să ne gândim de două ori şi să vedem partea plină a paharului! Cam atât şi pentru azi, see you soon!

"Are you happy with who you are?"

Prietenia

   Salut! Well, astăzi vreau  să revin în atenţia ta cu un nou blog, după o perioadă destul de lungă de timp în care nu am mai postat...dar am avut câteva probleme "tehnice" aş putea spune şiii chiar îmi pare rău pentru asta.

   Haide să trecem la subiectul de azi. Ei bine, probabil fiecare dintre noi, atât eu, cât şi tu, am trăit momente în care nu mai aveam nici măcar cea mai vagă idee cine ne este prieten  şi  cine nu şi am încercat să ieşim cât mai mult în evidenţă prin fel de fel de mijloace, nu mereu pozitive...dar într-un moment sau altul, inevitabil ne-am dat seama de faptul că nu ne putem încrede în oricine. Spre exemplu, ok, mergi la o petrecere, cunoşti persoane "populare" cum s-ar zice şii cam atât.

    De ce doar atât? Pentru că nu trebuie să te aştepţi ca o cineva cu care ai fost în doua trei locuri, în cadrul unui grup să fie  neaapărat de încredere şi bun pentru tine.

   Ca să înţelegeţi mai bine la ce anume mă refer, aici este vorba de standarde. Standardele tale ca om, standarde pe care mereu trebuie să le ai ridicate. Înainte să cataloghezi o persoană drept "prietenă", gândeşte-te de 4-5 ori sau chiar mai mult. Supune-l pe cel care vrei să îl ai alături unui test. Dar aici nu mă refer la genul acela de test de îl dai la matematică sau la română sau whatever :))).

    Fiecare este special în felul lui, cu un caracter diferit, o mentalitate diferită, asta este deja bine cunoscut. Însă noi trebuie mereu să îi căutăm  pe cei care sunt dornici să ne descopere, să ne fie alături în orice moment al vieţii noastre. Adică, nu ştiu cum să spun, dar este o diferenţă gigantică între o persoana care găseşte timp şi pentru tine şi una care ar fi în stare să îşi anuleze toate planurile doar pentru că ai tu nevoie de ajutor. Dar, bineînţeles, aici intervine invariabila"timp", pentru că el este cel care clădeşte o prietenie solidă, bazată pe principii bine puse la punct.
    
     Şi , cel mai important lucru în căutarea ta de oameni cu care te identifici este să fii mereu tu şi atât. Nu încerca niciodată să faci ceva doar pentru că dă bine sau aşa e "la modă".

    Ca o concuzie, ţine-ţi  capul şi standardele sus, dar, în acelaşi timp arată devotamentul şi loialitatea de care poţi să dai dovadă, atâta timp cât eşti respectat. See you soon!

Fii o personalitate, nu o persoană

     Salut, nu a trecut așa de mult de la ultimul articol postat, dar am  o grămadă de idei în cap pe care doresc foarte mult să le împărtășesc cu tine, cititorule.

     Astăzi am ales să îți vorbesc despre...ei bine, am putea spune despre viitor. "Viitor"? Da, cu siguranță tuturor ne vine un anumit semn de întrebare și de nesiguranță de fiecare dată când auzim acest cuvânt. Oare de ce? Care ar fi răspunsul vostru? Asta numai voi știți și vă aștept ideile.

    Eu  am reflectat o perioadă destul de îndelungată de timp la acest subiect și am realizat faptul că această nesiguranță, pentu mine, este declanșată de frica de a  nu fi respectat, de a rămâne singur și, de o potrivă, de frica de a nu putea să mă dezvolt, atât spiritual, cât și profesional.
    
     Iar acum am ajuns la un alt punct cheie al acestui articol, "dezvoltarea profesională". Cu siguranță foarte multe persoane, atât eu, cât și tu dorim să devenim ceva în viață, să avansăm, să fim respectați. Însă  nu realizăm faptul că nimic nu pică din cer și, de cele mai multe ori, spunem că nu avem nimic de făcut, sau "ne plictisim" sau multe altele. Însă gândește-te în felul următor:

Cum ai putea spune că te plictisești din moment ce biblioteca ta e plină cu cărți încă neexplorate, ai culegeri întregi de matematică încă nerezolvate, ai sute de moduri prin care poți ajuta societatea, sute de moduri prin care să socializezi, deci, prin urmare, sute de moduri prin care să te dezvolți.

     De multe ori, recunosc, prefer să pierd timpul cu lucruri inutile, să pierd ore în șir jucându-mă pe telefon, ascultând sute de cântece comerciale fără nici un mesaj sau uitându-mă la televizor. De multe ori greșesc, de multe ori prefer să spun că "este greu" sau "nu am cum să înțeleg" fără macar să încerc să o fac sau fără măcar să lucrez. Regret absolut tot...regret timpul pierdut fără rost, fără să fac nimic. Și, de aceea m-am hotărât că vreau o schimbare! Atât la mine, cât și la ceilalți. Mi se pare foarte trist faptul că 90% dintre discuțiile pe care le poartă doi adolescenți sunt despre jocuri pe calculator și plăci video.

     Am înțeles că lumea reală este aici, nu într-un joc, și, chiar dacă un joc virtual îți dă o emoție, una "monotonă" de altfel, gândește-te cât îți poate da viața reală! Gândește-te cum ar fi ca fiecare persoană să aibă propria lui lume, nu una virtuală, una formată din sentimente REALE, dezamăgiri REALE, prieteni REALI, jocuri REALE, într-un cuvânt, o viață reală!

    Încearcă să îți găsești pasiunile, să te găsești pe tine și, încearcă să le fructifici! Acesta este singurul lucru prin care vei putea să devii o personalitate și să treci peste nesiguranța viitorului, deoarece, viitorul este ca o clădire. Baza trebuie să fie puternică și fiecare etaj trebuie să fie bine clădit. Atâta timp cât un etaj nu este gata, altul nu poate sa fie construit. Așa este și în viață, atât timp cât nu ai terminat ceva, nu poți începe altceva. Și să nu te lași niciodată influențat de alții când este vorba de pasiuni! Atâta timp cât vei face ceva  ce nu îți place,silit, viața ta va fi o greșeală...să nu te temi niciodată de propria ta ființă și de exprimare nemijlocită a acesteia! Aceste rețineri vor aduce numai neplăceri și regrete...

    Așadar, uită de "mă plictisesc" și, astfel, lasă un nou capitol al vieții tale să înceapă, un capitol în care te dedici cu totul în dezvoltarea ta ca ființă. Ai să vezi, toate aceste lucruri virtuale sunt doar obișnuințe, care ne fac numai rău și nici măcar nu ne plac cu adevărat. Scrie, citește, învață din tot și toate, dezvoltă-te, socializează, cu alte cuvinte trăiește-ți viața și fă ceva mai mult decât să exiști!  

        Demonstrează că meriți să nu fii uitat niciodată, lasă în urma ta ceva ce merită păstrat!

   Cam atât pentru azi, sper că am reușit să exprim ceva prin acest articol și că v-a fost pe plac :). See you soon!

Ce fel de persoane trebuie sa ai in jurul tau

     Saluuut, în  acest articol aș dori  foarte mult  să vorbim despre ce fel de persoane ar trebui să strângem în jurul nostru, ce atitudine ar trebui să avem în general și, nu numai. Voi încerca să fiu cât de clar și la obiect pot.

1)Probabil sau mai mult ca sigur ai regretat măcar odată că ai întâlnit anumite persoane/intrat într-un anume anturaj. Însă eu îți spun că acest lucru este total firesc , mulți au făcut măcar odată asta, inclusiv eu.

   Totul vine de la nevoia de a ne integra, de a fi acei elevi "populari", însă asta nu duce la nimic bun. Gândește-te că probabil în liceu/generală vei reuși să fii în centrul atenției, să fii respectat și multe altele care sunt trecătoare , dar apoi? Cu ce anume rămâi?  Mereu vor exista prieteni de distracție și prieteni adevărați și mai de grabă decât să fii acea "distracție", care caută alte "distracții", încearcă să fii tu, încearcă să cauți persoane cu care te identifici cu adevărat, în care poți avea încredere.
 
     Nu încerca să fii înconjurat de sute de oamenii care nu au nimic în comun cu tine și cărora nu le poți spune nimic, dar care te apreciază doar pentru că te adaptezi "curentului". Mai bine caută 3-4 persoane la fel ca tine, pe care le înțelegi, care exprimă pozitivism, te motivează să ai încredere în tine și pe lângă care poți fii tu însuți. Pentru că, te asigur eu, o persoana care înțelege adevărata ta ființă și pe care și tu o înțelegi cu adevărat, este  de o mie de ori mai valoroasă decât alta care nu are nimic de oferit, dar încearcă mereu să fie în față și să fie catalogată drept populară.

2)Comportă-te cu fiecare exact cum se comportă cu tine. Apreciază-i pe cei care te apreciază și ți-au câștigat încrederea, nu încerca să fii nimic mai mult decât un amic pentru persoanele care îți pot fii decât amici, iar pe cei care comentează doar pentru a ieși în evidență, încearcă să îi ignori și să îi tratezi cu indiferență. Te poți distra chiar mai bine cu câțiva la fel ca tine, decât cu o mie cu care nu ai mai nimic în comun.

    Și nu uita niciodată faptul că nimeni și nimic nu cade din cer. Ca să dai de ceea ce cauți trebuie mereu să socializezi cât mai mult și să îi alegi exact pe cei cu care simți că ți-ar fi alături indiferent de context și de situație.

    Cam atât și pentru acest articol, sper să vă fie de folos și să fie coeerent și cu sens ceea ce am vrut eu să exprim aici :)). Scuze anticipate pentru greșelile de ortografie..see you soon!!!