Fii o personalitate, nu o persoană

     Salut, nu a trecut așa de mult de la ultimul articol postat, dar am  o grămadă de idei în cap pe care doresc foarte mult să le împărtășesc cu tine, cititorule.

     Astăzi am ales să îți vorbesc despre...ei bine, am putea spune despre viitor. "Viitor"? Da, cu siguranță tuturor ne vine un anumit semn de întrebare și de nesiguranță de fiecare dată când auzim acest cuvânt. Oare de ce? Care ar fi răspunsul vostru? Asta numai voi știți și vă aștept ideile.

    Eu  am reflectat o perioadă destul de îndelungată de timp la acest subiect și am realizat faptul că această nesiguranță, pentu mine, este declanșată de frica de a  nu fi respectat, de a rămâne singur și, de o potrivă, de frica de a nu putea să mă dezvolt, atât spiritual, cât și profesional.
    
     Iar acum am ajuns la un alt punct cheie al acestui articol, "dezvoltarea profesională". Cu siguranță foarte multe persoane, atât eu, cât și tu dorim să devenim ceva în viață, să avansăm, să fim respectați. Însă  nu realizăm faptul că nimic nu pică din cer și, de cele mai multe ori, spunem că nu avem nimic de făcut, sau "ne plictisim" sau multe altele. Însă gândește-te în felul următor:

Cum ai putea spune că te plictisești din moment ce biblioteca ta e plină cu cărți încă neexplorate, ai culegeri întregi de matematică încă nerezolvate, ai sute de moduri prin care poți ajuta societatea, sute de moduri prin care să socializezi, deci, prin urmare, sute de moduri prin care să te dezvolți.

     De multe ori, recunosc, prefer să pierd timpul cu lucruri inutile, să pierd ore în șir jucându-mă pe telefon, ascultând sute de cântece comerciale fără nici un mesaj sau uitându-mă la televizor. De multe ori greșesc, de multe ori prefer să spun că "este greu" sau "nu am cum să înțeleg" fără macar să încerc să o fac sau fără măcar să lucrez. Regret absolut tot...regret timpul pierdut fără rost, fără să fac nimic. Și, de aceea m-am hotărât că vreau o schimbare! Atât la mine, cât și la ceilalți. Mi se pare foarte trist faptul că 90% dintre discuțiile pe care le poartă doi adolescenți sunt despre jocuri pe calculator și plăci video.

     Am înțeles că lumea reală este aici, nu într-un joc, și, chiar dacă un joc virtual îți dă o emoție, una "monotonă" de altfel, gândește-te cât îți poate da viața reală! Gândește-te cum ar fi ca fiecare persoană să aibă propria lui lume, nu una virtuală, una formată din sentimente REALE, dezamăgiri REALE, prieteni REALI, jocuri REALE, într-un cuvânt, o viață reală!

    Încearcă să îți găsești pasiunile, să te găsești pe tine și, încearcă să le fructifici! Acesta este singurul lucru prin care vei putea să devii o personalitate și să treci peste nesiguranța viitorului, deoarece, viitorul este ca o clădire. Baza trebuie să fie puternică și fiecare etaj trebuie să fie bine clădit. Atâta timp cât un etaj nu este gata, altul nu poate sa fie construit. Așa este și în viață, atât timp cât nu ai terminat ceva, nu poți începe altceva. Și să nu te lași niciodată influențat de alții când este vorba de pasiuni! Atâta timp cât vei face ceva  ce nu îți place,silit, viața ta va fi o greșeală...să nu te temi niciodată de propria ta ființă și de exprimare nemijlocită a acesteia! Aceste rețineri vor aduce numai neplăceri și regrete...

    Așadar, uită de "mă plictisesc" și, astfel, lasă un nou capitol al vieții tale să înceapă, un capitol în care te dedici cu totul în dezvoltarea ta ca ființă. Ai să vezi, toate aceste lucruri virtuale sunt doar obișnuințe, care ne fac numai rău și nici măcar nu ne plac cu adevărat. Scrie, citește, învață din tot și toate, dezvoltă-te, socializează, cu alte cuvinte trăiește-ți viața și fă ceva mai mult decât să exiști!  

        Demonstrează că meriți să nu fii uitat niciodată, lasă în urma ta ceva ce merită păstrat!

   Cam atât pentru azi, sper că am reușit să exprim ceva prin acest articol și că v-a fost pe plac :). See you soon!